PSE NUK DEL POPULLI NĂ‹ FOTOGRAFI?!
Nga K. P. TRABOINI
Dihet qĂ« fotografia nuk Ă«shtĂ« njĂ« zbulim krejt i rastĂ«sishĂ«m dhe nuk mund tĂ« shpjegohet, fjala vjen, me njĂ« metaforĂ« si nĂ« rastin e "MollĂ«s" sĂ« Njutonit. Fotografia Ă«shtĂ« sintezĂ« jo vetĂ«m e zhvillimit qĂ« kish marrĂ« shkenca, por edhe konkretizim i njĂ« dĂ«shire tĂ« vjetĂ«r lindur bashkĂ« me njeriun. Njihen vizatimet apo gravurat nĂ«pĂ«r shpella tĂ« ruajtura qĂ« nga kohĂ«t mĂ« tĂ« hershme qĂ« nuk kanĂ« histori tĂ« shkruar. NĂ« to njeriu pĂ«rpiqej tĂ« krijonte imazhin e vet dhe tĂ« mjedisit qĂ« e rrethonte. GjatĂ« historisĂ«, njeriut, duke e ditur se ishte i vdekshĂ«m e pas tij kurrgjĂ« nuk do mbetej, filloi t'i ndizej dĂ«shira pĂ«r tĂ« lĂ«nĂ« imazhin e vet tek ata qĂ« pas tij do tĂ« jetonin, pra nĂ« njĂ« farĂ« mĂ«nyre, lindi dĂ«shira e mbijetesĂ«s ose mĂ« tej e pavdeksisĂ« nĂ«pĂ«rmjet imazheve. U zhvillua piktura, e cila, nĂ« fillimet e veta, kryente funksionin e paraqitjes reale, dhe pĂ«r kĂ«tĂ« sot ruhen nĂ«pĂ«r galeri kryevepra me njĂ« autentitet tĂ« jashtĂ«zakonshem. Si tĂ« thuash piktura luante rolin e asaj qĂ« luan fotografia sot. Njeriu me pikturĂ«n mĂ« se fundi gjeti tĂ« mishĂ«ruar Ă«ndrrĂ«n e tij pĂ«r tĂ« mbetur i pĂ«rjetĂ«suar. FalĂ« talenteve tĂ« mĂ«dha tĂ« artit figurativ, ne sot kemi nĂ«pĂ«r galeri familje mbretĂ«rore, dinjitare tĂ« lartĂ«, kardinalĂ« e peshkopĂ«, kryeministra markezĂ« kokĂ«lartĂ« e kontĂ« qĂ« historia i ka harruar, por nĂ« art kanĂ« mbetur. Pra, nĂ« njĂ« farĂ« mĂ«nyre, ata e kanĂ« siguruar pĂ«rjetĂ«sinĂ« qoftĂ« dhe nĂ« mĂ«nyrĂ« tĂ« tĂ«rthortĂ«. Dalja e fotografisĂ« e çliroi artin e pikturĂ«s nga detyrimi pĂ«r tĂ« qenĂ« autentik, pra e ridimensionoi nĂ« pikĂ«pamje estetike. Por qĂ«llimi i kĂ«tij shkrimi nuk Ă«shtĂ« qĂ« tĂ« merret me estetikĂ«n e artit figurativ, por thjesht se si janĂ« pĂ«rdorur kĂ«to arritje tĂ« zhvillimit tĂ« njerĂ«zimit pĂ«r qĂ«llime ambicioze, lavdidashĂ«se e madje utilitare, a tĂ« leverdisshme pĂ«r kohĂ«n, çfarĂ« sot mund ta quajmĂ« biznes. Fillimisht, dua tĂ« sjell njĂ« shembull se si njĂ« njeri i thjeshtĂ« nĂ« kohĂ« tĂ« monizmit, arrinte qĂ« teknikĂ«n e fotografisĂ« ta pĂ«rdorte nĂ« mĂ«nyrĂ« mjeshtĂ«rore pĂ«r qĂ«llime utilitare. Shkonim me shĂ«rbim pĂ«r filmime kronikash nĂ« veri tĂ« ShqipĂ«risĂ«. Diku andej nga Bulqiza, makinĂ«n me ekipin e xhirimit e ndalon njĂ« polic rrugor, i cili i thotĂ« grupit se mĂ«qe shoku P.., anĂ«tar i ByrosĂ« Politike, do tĂ« kalonte pĂ«rballĂ«, duhej tĂ« ndalonim nĂ« kĂ«nd tĂ« rrugĂ«s sa tĂ« kalonte "Benzi" i udhĂ«heqjes. Operatori ynĂ«, njĂ« rrufjan i shkathĂ«t, sa i pĂ«rmendĂ«n emrin e shokut P.., nxorri kameran bashkĂ« me njĂ« aparat fotografik. Kameran e hodhi nĂ« qafĂ«n e vet dhe aparatin e rrasi nĂ« qafĂ«n time, duke mĂ« porositur qĂ« ta kisha nĂ« gatishmĂ«ri se duhet tĂ« bĂ«ja njĂ« fotografi patjetĂ«r. Polici, kur e pa operatorin me kamera, jo vetĂ«m mbeti i kĂ«naqur por i shprehu dĂ«shirĂ«n qĂ« edhe ai tĂ« xhirohej nĂ« film. Pritja nuk vazhdoi gjatĂ« e nĂ« krye tĂ« rrugĂ«s doli "Benzi" i zi me shokun P.. brenda. NjĂ« njeri me kamera nĂ« dorĂ« nĂ« mes tĂ« rrugĂ«s e sugjestionoi jo vetĂ«m policin, por edhe pasagjerĂ«t e rangut tĂ« lartĂ« tĂ« "Benzit", i cili ngadalĂ«soi shpejtĂ«sinĂ« dhe pĂ«r çudi ndaloi. Me sa duket, tundimit pannjerĂ«zor pĂ«r t'u pĂ«rjetĂ«suar nĂ« celuloid, nuk i shpĂ«toi as udhĂ«heqĂ«sit truplartĂ«, i cili zbriti nga makina dhe na dha dorĂ«n tĂ« gjithĂ«ve, ndĂ«rkohĂ« qĂ« kamera e operatorit tonĂ« rrufjan, nisi tĂ« bĂ«nte zhurmĂ«n karakteristike tĂ« filmimit. Pastaj udhĂ«heqĂ«si nisi tĂ« shihte peizazhin malor. Operatori i shkathĂ«t iu afrua plot mirĂ«sjellje e i shprehu dĂ«shirĂ«n qĂ« tĂ« bĂ«nte njĂ« fotografi sĂ« bashku. Me fjalĂ«n ‘sĂ«bashku’, ai kishte parasysh veten e tij dhe shokun P... UnĂ« nĂ« gatishmĂ«ri, sipas porosisĂ«, e shtypa disa herĂ« sustĂ«n e aparatit fotografik. U ndamĂ« me udhĂ«heqĂ«sin e lartĂ« dhe makinat shkuan nĂ« drejtime tĂ« ndryshme. MeqĂ« mbaja pĂ«rgjegjĂ«si pĂ«r çdo pĂ«llĂ«mbĂ« film (pĂ«r kursimin e filmit qĂ« thuhej blihej me valutĂ« - tĂ« tjerĂ« thonin me presh - kishim presione tĂ« jashtĂ«zakonshme nga drejtoria), i shpreha pra shqetĂ«simin se si do ta justifikonim kĂ«tĂ« shpenzim jashtĂ« planit tĂ« xhirimit. Operatori qĂ« kishte besim te unĂ«, mĂ« shkeli syrin e, si m'u afrua, mĂ« tha nĂ« vesh qĂ« tĂ« mos dĂ«gjonte shoferi: "E kisha kasetĂ«n bosh". "Po pse e inskenove kĂ«tĂ« ndalesĂ«", e pyeta i shqetĂ«suar. Si mĂ« tregoi aparatin fotografik, plotĂ«soi mendimin me fjalĂ« "pĂ«r fotografinĂ«". Natyrisht, unĂ« ende nuk po e kuptoja krejtĂ«sisht qĂ«llimin e tij, por shumĂ« shpejt do tĂ« qartĂ«sohesha gjatĂ« njĂ« xhirimi nĂ« Margegaj tĂ« TropojĂ«s, kur operatori nxorri njĂ« vandak fotografish dhe nisi t'ia tregonte kryetarit tĂ« kooperativĂ«s duke bĂ«rĂ« shpjegimet pĂ«rkatĂ«se se kĂ«tu kish dalĂ« me shokun Mehmet, kĂ«tu me shokun Kadri, kĂ«tu me tĂ« paharruarin shokun Hysni, e kjo e fundit me shokun Pal, …e si mbaroi inkursioni fotografik iu kthye e i tha hapur kryetarit. "O kryetar, po vjen Viti i Ri e ngelĂ«m pa bakllava sivjet". "E ke fjalĂ«n pĂ«r arra?" - e pyeti kryetari. "Tani edhe pĂ«r ndonjĂ« dorĂ« fasule kemi nevojĂ«, se gĂ«shtenja kemi gjetur", u pĂ«rgjigj hazĂ«rxhevap bashkĂ«biseduesi. Operatori i rregulloi punĂ«t ashtu si diti dhe unĂ« qĂ« kisha pasione tĂ« tjera dhe qĂ« vrisja mendjen pĂ«r letĂ«rsinĂ« dhe estetikĂ«n, nisa tĂ« kuptoj se kishte njĂ« shmangie tĂ« madhe nga ambicia e hershme e njeriut pĂ«r tĂ« ngelur i pĂ«rjetĂ«suar nĂ« fotografi. Me sa duket, koha i kishte sjellĂ« fotografisĂ« funksione tĂ« reja. As do ta vrisja mendjen fare pĂ«r kĂ«tĂ« episod qĂ« mund tĂ« pĂ«rbĂ«nte zanafillĂ«n e njĂ« subjekti pĂ«r njĂ« tregim satirik, sikur tĂ« mos vija re se nĂ« restorantin e njĂ« shqiptaro-amerikani tĂ« shquar, si nĂ« biznes dhe nĂ« atdhetarizĂ«m, kishte njĂ« mori fotografish tĂ« varura nĂ«pĂ«r muret e hollit tĂ« restorantit, ku pronari kishte dalĂ« me presidentĂ«, senatorĂ«, ministra, yje tĂ« shquar tĂ« Hollivudit e madje edhe me dy presidentĂ«t shqiptarĂ« Ramiz Alia e Sali Berisha. Duke i parĂ« kĂ«to korniza qĂ« pĂ«rbĂ«nin njĂ« galeri historike e duke sjellĂ« ndĂ«rmend xhepin e mufatun tĂ« operatorit tĂ« filmit, tashmĂ« nuk kisha kurrfarĂ« dyshimi se kĂ«tu nuk kishim tĂ« bĂ«nim me temĂ«n e njĂ« subjekti satirik. Brenda ngjarjeve nuk kishte dhe aq humor se sa matematikĂ« racionale interesash materiale. Secili prej tĂ« dy kĂ«tyre shqiptarĂ«ve, nĂ« sisteme tĂ« ndryshme, nĂ« vende tĂ« ndryshme dhe mundĂ«si tĂ« ndryshme, pĂ«rdornin artin fotografik pĂ«r njĂ« qĂ«llim praktik e shumĂ« tĂ« dobishĂ«m, pĂ«r interesin apo biznesin e tyre, natyrisht sipas mundĂ«sive e rrethanave ku ndodheshin. E kĂ«tu, nisa tĂ« bindem se nuk ka gjĂ« pĂ«r tĂ« qeshur as pĂ«r tĂ« stigmatizuar. Por edhe ndaj kĂ«tyre dy pĂ«rngjasimeve do tĂ« kisha mbetur indiferent, sikur tĂ« mos mĂ« vinte njoftimi, nga disa bostonianĂ« republikanĂ«, qĂ« pĂ«rkundrejt njĂ« shume prej dymijĂ« dollarĂ«sh, unĂ« si qytetar amerikan tashmĂ«, mund tĂ« isha pjesĂ«marrĂ«s nĂ« drekĂ«n e presidentit Bush qĂ« organizonte nĂ« ditĂ«t e marsit e ku do tĂ« mund tĂ« dilja edhe nĂ« fotografi personalisht me tĂ«, sepse kĂ«shtu e kishte protokolli i kĂ«tij takimi nĂ« kuadrin e fushatĂ«s elektorale presidenciale tĂ« nĂ«ntorit 2004. Isha i bindur se sikur ai operatori, miku im i vjetĂ«r i filmit, tĂ« jetonte nĂ« Boston, do ta sakrifikonte dymijĂ« dollarĂ«shin, por unĂ« as e vura ujin nĂ« zjarr pĂ«r atĂ« punĂ«. Aq mĂ« tepĂ«r se presidenti, duke mĂ« lejuar tĂ« bĂ«ja njĂ« foto me tĂ«, do tĂ« realizonte biznesin e vet elektoral, por mua, qĂ« nuk kisha kurrfarĂ« biznesi, nuk mĂ« tundonte ambicia tĂ« shkundja xhepat. Por edhe kĂ«tĂ« rast tĂ« tretĂ« do ta kisha lĂ«nĂ« nĂ« heshtje dhe harruar, po tĂ« mos qenĂ« vandaku i artikujve tĂ« gazetave shqiptare mbi ambiciet e kryeministrit shqiptar, pĂ«r tĂ« dalĂ« nĂ« njĂ« fotografi nderi me presidentin amerikan, tĂ« cilin, sipas gazetave, kryeministri Nano do ta pĂ«rdorĂ« si kartĂ« pĂ«r reputacionin publik nĂ« rĂ«nie dhe pse jo, nĂ« zgjedhjet e pritshme parlamentare nĂ« ShqipĂ«ri. Me kureshtje tĂ« ngacmuar u futa nĂ« kanalet e internetit dhe mĂ« sĂ« fundi e gjeta fotografinĂ« Nano-Bush. PĂ«r njĂ« çast e humba fare. M'u duk se fotografinĂ« e kisha bĂ«rĂ« unĂ« kĂ«tu e njĂ«zet e pesĂ« vjet mĂ« parĂ«... M'u bĂ«nĂ« lĂ«msh kujtimet me realitetin. Bushi truplartĂ« - Nano trupshkurtĂ«r, Bushi solid - Nano i mbledhur krruspull nĂ« gji tĂ« Bushit... MirĂ«po kĂ«to mendime shumĂ« shpejt m'u daravitĂ«n sepse nisa tĂ« mendoj me qetĂ«si. Fundja tĂ« dy nĂ« rolet e tyre tĂ« biznesit janĂ«. Bushit i intereson pĂ«r momentin jo vetĂ«m popullariteti e pĂ«rkrahja e brendshme (qĂ« aq fort i ka rĂ«nĂ« tash sĂ« fundi) por edhe pĂ«rkrahja e jashtme (tani po pĂ«rgatiten 200 ushtarĂ« shqiptarĂ« tĂ« shkojnĂ« nĂ« Irak), prandaj dhe ajo "zhgrrap" nĂ« celuloid, nĂ« njĂ« farĂ« soji, ia bĂ«n punĂ«n Bushit. Por kryeministrit shqiptar ajo "zhgrrap-je" e blicave tĂ« aparateve fotografike ia bĂ«n punĂ«n akoma mĂ« mirĂ«. ShumĂ« mĂ« tepĂ«r madje. Pra, nĂ« fjalĂ« tĂ« fundit, edhe Presidenti amerikan edhe kryeministri ishin nĂ« tĂ« drejtĂ«n e tyre dhe nĂ« bizneset e veta. Prandaj çfarĂ« kanĂ« gazetarĂ«t e gazetat qĂ« grinden?. Kur e bĂ«n Bushi, si tĂ« mos e bĂ«jĂ« Nano?! Kur Bushi nĂ« Boston ia afroi kĂ«tĂ« privilegj çdo bostoniani, duke pĂ«rfshirĂ« dhe shqiptaro-amerikanĂ«t, pĂ«r dymijĂ« dollarĂ«, si mund t'ia mohonte kryeministrit shqiptar, apo tĂ« tjerĂ«ve qĂ« vinĂ« nĂ« AmerikĂ« nĂ« festat e lutjeve e qĂ« paguajnĂ« ku e ku mĂ« tepĂ«r. Fundja biznes dypalĂ«sh Ă«shtĂ«. Paçka se paratĂ« e Nanos (nĂ«se ka paguar) nuk i mori Bushi pĂ«r fushatĂ«n e zgjedhjeve, por kompanitĂ« e fluturimeve ajrore, tĂ« hoteleve e restoranteve tĂ« shtrenjta amerikane qĂ« e pĂ«rkrahin mbase Bushin e jo Xhon Kerrin gjatĂ« zgjedhjeve. Ja pra, qĂ« fotografia ka dalĂ« qoftĂ« nga dĂ«shira e vjetĂ«r njerĂ«zore e pĂ«rjetĂ«simit pas vdekjes, por edhe nga qĂ«llimi i thjeshtĂ« i njĂ« kujtimi, duke u ngjitur nĂ« shkallĂ«t mĂ« tĂ« larta tĂ« biznesit, ku njĂ« foto shkon 2000 dollarĂ« pĂ«r amerikanĂ«t, por pĂ«r funksionarĂ«t shqiptarĂ« tĂ« rangut tĂ« lartĂ« qĂ« bĂ«jnĂ« varavingo nĂ«pĂ«r botĂ« (jo vetĂ«m Nano), paguajnĂ« dhjetra herĂ« mĂ« shumĂ«. Kush i paguan kĂ«ta dollarĂ«, do tĂ« thoni ju? Populli shqiptar i paguan, kush tjetĂ«r. PĂ«r kĂ«tĂ« Ă«shtĂ« populli, pĂ«r tĂ« paguar. E nĂ«se ky popull (sipas Brehtit) nuk pranon tĂ« paguajĂ« pĂ«r foto-bizneso-maninĂ« e qeveritarĂ«ve, le tĂ« ikĂ«, le tĂ« sjellim njĂ« popull tjetĂ«r. Se presidentĂ«t, kryeministrat e kryetarĂ«t e partive kurrsesi nuk mund t'i ndĂ«rrojmĂ«. Fundja me presidentin amerikan nĂ« fotografi tashmĂ« janĂ« udhĂ«heqĂ«sit, e populli nuk Ă«shtĂ« kurrkund. VĂ«rtet, ku Ă«shtĂ« populli? Pse nuk del nĂ« fotografi populli? Pse fshihet populli?!
Botuar në librin "E vërteta përveluese e Aristidh Kolës", ese, Boston 2005
